Dializă ce înseamnă? Cum funcționează această procedură medicală

Dializa este o procedură medicală esențială pentru persoanele cu insuficiență renală severă, care nu își mai pot îndeplini funcțiile de filtrare a sângelui prin rinichi. Această procedură ajută la îndepărtarea deșeurilor, excesul de lichide și echilibrarea electroliților din sânge, când rinichii nu mai pot face acest lucru eficient. Dializa nu vindecă boala renală, dar este o soluție temporară esențială pentru a menține sănătatea pacientului.

Ce este dializa?

Dializa este o procedură de filtrare a sângelui folosită pentru a înlocui funcțiile pierdute ale rinichilor, în special în cazurile de insuficiență renală cronică sau acută. Rinichii sănătoși filtrează normal sângele, eliminând deșeurile și excesul de apă din organism. În cazul insuficienței renale, rinichii nu mai pot îndeplini această funcție, iar dializa preia acest rol, îmbunătățind echilibrul chimic din sânge și prevenind acumularea de toxine și lichide.

Tipuri de dializă

Există două tipuri principale de dializă: hemodializa și dializa peritoneală.

1. Hemodializa:
   • Cum funcționează: În hemodializă, sângele este extras din corpul pacientului și trecut printr-un aparat numit dializor, care funcționează ca un rinichi artificial. Aici, sângele este filtrat pentru a îndepărta deșeurile, excesul de apă și electroliții (cum ar fi sodiul și potasiul). După filtrare, sângele curat este returnat în corp.
   • Durata și frecvența: Hemodializa se efectuează de obicei de 3 ori pe săptămână și durează aproximativ 3-5 ore pe sesiune. Pacientul este conectat la mașina de dializă pe toată durata tratamentului.
   • Accesul la sânge: Pentru hemodializă, un acces special la sânge este necesar, de obicei printr-o fistulă arteriovenoasă sau un cateter central, care permite extragerea și returnarea sângelui.
2. Dializa peritoneală:
   • Cum funcționează: În dializa peritoneală, sângele este filtrat în interiorul corpului, folosind peritoneul (membrana care tapetează cavitatea abdominală) ca filtru natural. Soluția de dializă este introdusă în cavitatea abdominală, iar printr-un cateter, se face schimbul de substanțe (deșeuri și lichide) între sânge și soluția de dializă. După un anumit timp, soluția folosită este drenată din abdomen și înlocuită cu una nouă.
   • Durata și frecvența: Dializa peritoneală poate fi efectuată acasă, de obicei zilnic, iar tratamentele pot dura între 30 de minute și 1 oră, în funcție de tipul de dializă peritoneală ales (dializa peritoneală continuă ambulatorie – CAPD sau dializa peritoneală automată – APD).
   • Accesul la sânge: Dializa peritoneală necesită un cateter inserat în cavitatea abdominală, prin care soluția de dializă este introdusă și drenată.

Cum funcționează dializa?

Dializa funcționează prin procesul de difuzie și osmoză, care permit eliminarea deșeurilor și a excesului de apă din sânge:

• Difuzia: Moleculele de deșeuri și toxinele din sânge se mișcă dintr-o zonă cu concentrație mare (sângele) către o zonă cu concentrație mică (soluția de dializă), astfel încât acestea sunt eliminate din organism.
• Osmoza: Excesul de apă din sânge este eliminat prin mișcarea lichidului din sânge în soluția de dializă, în funcție de diferențele de concentrație dintre cele două medii.

Beneficiile dializei

Dializa ajută la menținerea echilibrului chimic din sânge atunci când rinichii nu mai pot face acest lucru. Printre beneficiile sale se numără:

• Eliminarea toxinelor: Dializa ajută la îndepărtarea deșeurilor și toxinelor care se acumulează în sânge, cum ar fi ureea și creatinina.
• Controlul echilibrului hidric: Dializa ajută la menținerea unui echilibru adecvat între apă și electroliți (sodiu, potasiu), prevenind acumularea excesivă de lichide care poate duce la edeme și hipertensiune.
• Menținerea nivelurilor de electroliți: Este esențial ca nivelurile de potasiu, calciu și fosfor să fie reglate corect pentru funcționarea normală a organismului. Dializa ajută la echilibrarea acestora.

Când este necesară dializa?

Dializa este necesară atunci când funcția renală scade semnificativ, de obicei atunci când rinichii lucrează la mai puțin de 10-15% din capacitatea lor normală. Aceasta poate apărea din cauza unor afecțiuni renale cronice, cum ar fi:

• Insuficiență renală cronică: Cauzată de afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea arterială sau bolile autoimune.
• Insuficiență renală acută: Când funcția renală scade brusc din cauza unor infecții, accidente sau leziuni.
• Boala renală polichistică: O afecțiune genetică care provoacă formarea de chisturi pe rinichi, afectând funcționarea acestora.

Riscuri și efecte secundare ale dializei

Deși dializa este o procedură esențială pentru pacienții cu insuficiență renală, aceasta poate prezenta anumite riscuri și efecte secundare:

• Infecții: În special la nivelul locului de acces (fistulă, cateter), infecțiile sunt un risc semnificativ.
• Hipotensiune: În timpul hemodializei, scăderea rapidă a volumului de lichid poate duce la scăderea tensiunii arteriale.
• Dezechilibre electrolitice: Dializa poate afecta echilibrul electrolitic din corp, ducând la niveluri scăzute de potasiu sau calciu.

Concluzie

Dializa este o procedură vitală pentru pacienții cu insuficiență renală severă, având rolul de a îndeplini funcțiile esențiale de filtrare a sângelui atunci când rinichii nu mai pot face acest lucru. Există două tipuri principale de dializă: hemodializa și dializa peritoneală, fiecare cu metode și avantaje proprii. Deși nu vindecă boala renală, dializa ajută la menținerea unui echilibru adecvat în corp, prevenind acumularea de toxine și exces de lichide. Tratamentele de dializă sunt esențiale pentru a sprijini pacienții până când se poate ajunge la un tratament pe termen lung, cum ar fi un transplant de rinichi.

Inspirație: StartNews