Deschizi telefonul pentru a verifica rapid o știre, iar după câteva zeci de minute încă derulezi printre titluri despre conflicte, accidente, crize economice, dezastre sau alte evenimente îngrijorătoare. Acest comportament este cunoscut drept „doomscrolling” și descrie consumul repetitiv, uneori dificil de întrerupt, al unui flux predominant negativ de informații online. Smartphone-ul nu este singura cauză, iar simpla curiozitate nu explică întregul fenomen. Combinația dintre nevoia de a afla ce se întâmplă, fluxurile fără final clar, notificări și sisteme de recomandare poate transforma verificarea informațiilor într-o sesiune de scroll mult mai lungă decât intenționai.
Informațiile negative ne pot capta rapid atenția
Oamenii tind să acorde o atenție deosebită informațiilor care pot semnala pericole, probleme sau schimbări importante. În mediul digital, această tendință întâlnește o cantitate practic nelimitată de conținut.
Un titlu alarmant poate determina utilizatorul să caute explicații suplimentare. După primul articol apare altul, apoi un videoclip, o reacție și o nouă actualizare. Fiecare informație pare să promită că va completa imaginea.
Problema este că rareori există un moment clar în care poți spune că ai aflat „tot”. Evenimentele evoluează, opiniile diferă, iar platformele pot continua să ofere materiale conexe.
Scroll-ul infinit elimină punctul natural de oprire
Un ziar are o ultimă pagină, iar un jurnal de știri are o durată determinată. Multe platforme digitale nu au o asemenea limită. Pe măsură ce derulezi, conținutul continuă să apară.
Această caracteristică reduce numărul momentelor în care trebuie să iei activ decizia de a continua. Nu mai apeși neapărat pe „pagina următoare” și nu mai alegi un alt material de fiecare dată. Este suficient să continui aceeași mișcare cu degetul.
Din acest motiv, o metodă simplă de control este introducerea propriului punct de oprire: 10 minute de citit știri, un anumit număr de articole sau o singură verificare la o oră stabilită.
Următoarea postare este imprevizibilă
Fluxurile sociale alternează constant tipurile de conținut. După o știre îngrijorătoare poate apărea o informație nouă despre același eveniment, apoi un comentariu, un videoclip interesant sau o postare complet diferită.
Această imprevizibilitate poate încuraja continuarea navigării: următorul element ar putea conține exact informația pe care o cauți. În practică, însă, fiecare răspuns poate deschide alte întrebări.
Sistemele de recomandare sunt construite pentru a selecta conținut relevant pentru utilizator pe baza diferitelor semnale de interacțiune. Dacă te oprești frecvent asupra unui anumit tip de material, fluxul se poate adapta și poate afișa mai multe postări similare.
Nevoia de a rămâne informat poate deveni o capcană
Doomscrolling-ul nu pornește întotdeauna din dorința de divertisment. În timpul unui eveniment important, este firesc să vrei să afli dacă situația s-a schimbat.
Diferența utilă este cea dintre informare și verificarea repetitivă. Dacă deschizi aceeași aplicație la intervale foarte scurte, iar informațiile noi sunt minime, verificările suplimentare pot avea o valoare practică redusă.
În loc să urmărești permanent un flux, poți alege câteva surse de încredere și două sau trei momente ale zilei în care să verifici noutățile. Pentru evenimente care necesită reacție imediată, notificările unor surse oficiale pot fi mai utile decât monitorizarea continuă a rețelelor sociale.
Notificările pot reporni ciclul
Chiar dacă ai închis aplicația, o notificare cu formulare urgentă poate readuce atenția asupra subiectului. O deschizi, citești informația și ajungi din nou în flux.
Revizuirea notificărilor este, prin urmare, una dintre cele mai concrete măsuri pe care le poți lua. Dezactivează alertele pentru recomandări, tendințe și materiale sugerate dacă acestea nu sunt necesare.
Poți păstra notificările cu adevărat importante și poți utiliza funcțiile Focus, Do Not Disturb sau echivalentele disponibile pe telefon pentru perioadele în care vrei să lucrezi, să te odihnești sau să dormi.
Cum poți întrerupe doomscrolling-ul
Primul pas este să identifici momentele în care apare. Pentru unii utilizatori este seara, pentru alții în pauzele de la muncă sau imediat după trezire. Statisticile Screen Time pe iPhone și instrumentele Digital Wellbeing disponibile pe numeroase dispozitive Android te pot ajuta să observi cât timp petreci efectiv în anumite aplicații.
Apoi, adaugă obstacole mici. Mută aplicațiile de știri și social media de pe ecranul principal, stabilește limite de utilizare și evită telefonul în pat. Poți decide inclusiv să citești știrile din browser, unde accesarea lor necesită câțiva pași suplimentari.
Înlocuirea obiceiului este deseori mai practică decât simpla interdicție. După intervalul rezervat știrilor, treci intenționat la o activitate cu un final clar: un episod, câteva pagini dintr-o carte, o plimbare sau o sarcină concretă.
Doomscrolling-ul este dificil de întrerupt deoarece combină interesul legitim pentru informație cu un mediu digital în care conținutul nu se termină, iar următoarea actualizare este mereu la un gest distanță. Soluția nu presupune să ignori ceea ce se întâmplă, ci să stabilești când, cât și din ce surse te informezi. Folosește instrumentele de control oferite de smartphone, verifică atent calitatea surselor și construiește limite compatibile cu rutina ta. Dacă acest comportament devine persistent și îți afectează semnificativ somnul, activitatea zilnică sau starea de bine, discută cu un specialist pentru recomandări adaptate situației tale.
